Muse Spark 1.3, trecerea 8 din 10

Unul dintre cele două fundamente pe care teoria fundamentelor morale le numește „individualizante”, care „se concentrează pe protejarea indivizilor de vătămare și de tratament nedrept”. Celălalt era Echitatea, pe care MFQ-2 o împarte în Egalitate și Proporționalitate.

În eșantioanele naționale ale articolului, persoanele cu scoruri mai mari la Grijă se plasau ceva mai la stânga și erau ușor mai puțin religioase, cu celelalte cinci fundamente menținute constante.

În panelul online al articolului, ai cărui membri au completat și alte 18 chestionare, persoanele cu scoruri mai mari la Grijă au raportat mai multă preocupare empatică (r = 0,63), au acordat mai multă importanță bunăvoinței (0,50) și dreptății sociale și egalității (0,51) ca valori și au avut mai puține trăsături psihopatice (−0,30).

Sursa: Atari, Haidt, Graham, Koleva, Stevens & Dehghani (2023), „Morality beyond the WEIRD”, Journal of Personality and Social Psychology 125(5): definiția este din tabelul 2 al articolului; rezultatele provin din eșantioanele sale naționale (studiul 2 al articolului), 3.902 adulți din 19 țări, care au răspuns la aceeași întrebare stânga-dreapta ca graficul de mai sus, și din panelul său online (studiul 3, tabelul 9), 1.410 adulți, 82% dintre ei americani, care au completat și alte 18 chestionare. Cele din studiul 3 sunt corelații, de la −1 la 1: 0 înseamnă nicio relație, iar semnul minus înseamnă că un scor scade pe măsură ce celălalt crește.

Unul dintre cele două fundamente pe care MFQ-2 le face din Echitatea chestionarului mai vechi. Autorii îl definesc „în termenii unui motiv pentru reciprocitate echilibrată, tratament egal, cuvânt egal și rezultat egal”.

Dintre cele șase, a avut cea mai puternică legătură cu plasarea de sine la stânga. Legătura nu era însă o linie dreaptă: persoanele de la ambele capete ale scalei au obținut scoruri mai mari la Egalitate decât cele din mijloc. În cuvintele autorilor, „liberalii tind să prețuiască Egalitatea, în timp ce conservatorii tind să prioritizeze Proporționalitatea”.

În panelul online al articolului, ai cărui membri au completat și alte 18 chestionare, persoanele cu scoruri mai mari la Egalitate au susținut mai mult redistribuirea bogăției (r = 0,56), au fost puțin mai puțin înclinate să vrea ca unele grupuri să fie deasupra altora (−0,18) și au obținut scoruri mai mari la autoritarismul de stânga (0,58). Acolo, Egalitatea aproape că nu avea legătură cu Proporționalitatea (0,02): în cuvintele articolului, cele două „tind să fie mai ortogonale” în populațiile mai WEIRD.

Sursa: Atari, Haidt, Graham, Koleva, Stevens & Dehghani (2023), „Morality beyond the WEIRD”, Journal of Personality and Social Psychology 125(5): definiția este din tabelul 2 al articolului; rezultatele provin din eșantioanele sale naționale (studiul 2 al articolului), 3.902 adulți din 19 țări, care au răspuns la aceeași întrebare stânga-dreapta ca graficul de mai sus, și din panelul său online (studiul 3, tabelul 9), 1.410 adulți, 82% dintre ei americani, care au completat și alte 18 chestionare. Cele din studiul 3 sunt corelații, de la −1 la 1: 0 înseamnă nicio relație, iar semnul minus înseamnă că un scor scade pe măsură ce celălalt crește.

Celălalt fundament pe care MFQ-2 îl face din Echitatea chestionarului mai vechi. Autorii îl descriu ca fiind „preocupat ca recompensele și pedepsele să fie proporționale cu meritul și cu ceea ce se cuvine, iar beneficiile să fie calibrate după mărimea contribuției”.

În eșantioanele naționale ale articolului, o Proporționalitate mai mare mergea împreună cu plasarea de sine mai la dreapta, deși articolul descrie relația ca „în formă de U inversat”, nu ca o linie dreaptă. A fost și fundamentul cel mai puternic legat de a fi mai puțin religios.

În panelul online al articolului, ai cărui membri au completat și alte 18 chestionare, persoanele cu scoruri mai mari la Proporționalitate au preferat distribuirea lucrurilor după merit (r = 0,50), au crezut mai mult că lumea este dreaptă (0,29) și au acordat mai multă importanță succesului ca valoare (0,22).

Sursa: Atari, Haidt, Graham, Koleva, Stevens & Dehghani (2023), „Morality beyond the WEIRD”, Journal of Personality and Social Psychology 125(5): definiția este din tabelul 2 al articolului; rezultatele provin din eșantioanele sale naționale (studiul 2 al articolului), 3.902 adulți din 19 țări, care au răspuns la aceeași întrebare stânga-dreapta ca graficul de mai sus, și din panelul său online (studiul 3, tabelul 9), 1.410 adulți, 82% dintre ei americani, care au completat și alte 18 chestionare. Cele din studiul 3 sunt corelații, de la −1 la 1: 0 înseamnă nicio relație, iar semnul minus înseamnă că un scor scade pe măsură ce celălalt crește.

Unul dintre cele trei fundamente pe care teoria fundamentelor morale le numește „de legătură”, care „se concentrează pe păstrarea coeziunii grupului, menținerea granițelor pentru sine și pentru grup și legarea indivizilor în grupuri și instituții mai mari”.

În eșantioanele naționale ale articolului, o Loialitate mai mare mergea împreună cu plasarea de sine mai la dreapta și cu o religiozitate mai mare, deși ambele legături erau mai slabe decât în cazul Autorității.

În panelul online al articolului, ai cărui membri au completat și alte 18 chestionare, persoanele cu scoruri mai mari la Loialitate s-au descris ca fiind mai loiale grupurilor lor (r = 0,78), au fost mai colectiviste (0,59) și au acordat mai multă importanță loialității și securității naționale și familiale ca valori (0,50).

Sursa: Atari, Haidt, Graham, Koleva, Stevens & Dehghani (2023), „Morality beyond the WEIRD”, Journal of Personality and Social Psychology 125(5): definiția este din tabelul 2 al articolului; rezultatele provin din eșantioanele sale naționale (studiul 2 al articolului), 3.902 adulți din 19 țări, care au răspuns la aceeași întrebare stânga-dreapta ca graficul de mai sus, și din panelul său online (studiul 3, tabelul 9), 1.410 adulți, 82% dintre ei americani, care au completat și alte 18 chestionare. Cele din studiul 3 sunt corelații, de la −1 la 1: 0 înseamnă nicio relație, iar semnul minus înseamnă că un scor scade pe măsură ce celălalt crește.

Unul dintre cele trei fundamente pe care teoria fundamentelor morale le numește „de legătură”, care „se concentrează pe păstrarea coeziunii grupului, menținerea granițelor pentru sine și pentru grup și legarea indivizilor în grupuri și instituții mai mari”.

Dintre cele șase, a avut cea mai puternică legătură cu plasarea de sine la dreapta. O Autoritate mai mare mergea împreună și cu o religiozitate mai mare.

În panelul online al articolului, ai cărui membri au completat și alte 18 chestionare, persoanele cu scoruri mai mari la Autoritate au acordat mai multă importanță tradiției, ascultării și respectului ca valori (r = 0,76) și au obținut scoruri mai mari la autoritarismul de dreapta (0,69). Autorii se așteptau ca ele să obțină scoruri mai mici și la autoritarismul de stânga, ceea ce nu s-a întâmplat (0,06): singura dintre cele optsprezece predicții care a eșuat.

Sursa: Atari, Haidt, Graham, Koleva, Stevens & Dehghani (2023), „Morality beyond the WEIRD”, Journal of Personality and Social Psychology 125(5): definiția este din tabelul 2 al articolului; rezultatele provin din eșantioanele sale naționale (studiul 2 al articolului), 3.902 adulți din 19 țări, care au răspuns la aceeași întrebare stânga-dreapta ca graficul de mai sus, și din panelul său online (studiul 3, tabelul 9), 1.410 adulți, 82% dintre ei americani, care au completat și alte 18 chestionare. Cele din studiul 3 sunt corelații, de la −1 la 1: 0 înseamnă nicio relație, iar semnul minus înseamnă că un scor scade pe măsură ce celălalt crește.

Unul dintre cele trei fundamente pe care teoria fundamentelor morale le numește „de legătură”, care „se concentrează pe păstrarea coeziunii grupului, menținerea granițelor pentru sine și pentru grup și legarea indivizilor în grupuri și instituții mai mari”.

Dintre cele șase, a fost cel mai puternic legat de religiozitate și cel mai puternic asociat cu distanța culturală a unei populații față de Statele Unite: persoanele din populațiile mai puțin WEIRD (occidentale, educate, industrializate, bogate și democratice, după acronimul englezesc) l-au susținut substanțial mai mult. Legătura sa cu plasarea de sine la dreapta a fost cea mai slabă dintre cele trei fundamente de legătură.

Este și singurul fundament ale cărui scoruri autorii avertizează să nu fie comparate între țări, pentru că itemii săi nu au funcționat la fel în toate țările; cel mai puțin, itemul despre a trata corpul „ca pe un templu”.

În panelul online al articolului, ai cărui membri au completat și alte 18 chestionare, persoanele cu scoruri mai mari la Puritate au fost mai religioase (r = 0,72), au acordat mai multă importanță curățeniei, evlaviei și autodisciplinei ca valori (0,72) și au simțit dezgust mai ușor (0,40).

Sursa: Atari, Haidt, Graham, Koleva, Stevens & Dehghani (2023), „Morality beyond the WEIRD”, Journal of Personality and Social Psychology 125(5): definiția este din tabelul 2 al articolului; rezultatele provin din eșantioanele sale naționale (studiul 2 al articolului), 3.902 adulți din 19 țări, care au răspuns la aceeași întrebare stânga-dreapta ca graficul de mai sus, și din panelul său online (studiul 3, tabelul 9), 1.410 adulți, 82% dintre ei americani, care au completat și alte 18 chestionare. Cele din studiul 3 sunt corelații, de la −1 la 1: 0 înseamnă nicio relație, iar semnul minus înseamnă că un scor scade pe măsură ce celălalt crește.